Kaufland România și Institutul de Cercetare în
Permacultură din România dau startul celei de-a doua etape a programului de
finanțare „Creștem Grădinescu”,
dedicată susținerii proiectelor de agricultură urbană prin sprijinirea
înființării a două ferme urbane. Programul se adresează grădinițelor, școlilor, organizațiilor
non-guvernamentale neafiliate politic, grupurilor de inițiativă civică interesate
să dezvolte ferme urbane în România.
Bugetul de finanțare este de 30.000 euro, suma maximă acordată pentru o fermă urbană fiind de 15.000 euro.
Intenția celei de-a doua etape a programului „Creștem Grădinescu” este de a
susține inovarea și dezvoltarea
conceptului de agricultură urbană și planificare urbană sustenabilă, de
a stimula crearea de spații și joburi verzi și de a încuraja educația
ecologică.
„Prin următoarea etapă a proiectului „Creștem
Grădinescu”, Kaufland România continuă să sprijine și să promoveze la scară mare
un model de responsabilitate socială și de mediu care răspunde direct
provocărilor ecologice contemporane. Ne dorim ca modelul acestor Ferme Urbane
să constituie un reper concret pentru inovare în conceptul de agricultură
sustenabilă și să încurajeze implicarea comunității în protejarea naturii”,
a declarat Anna Katharina
Scheidereiter, CSR Manager Kaufland România.
Proiectul are acoperire
națională, iar înscrierile sunt deschise până pe 1 martie, inclusiv. Cererea de finanțare și alte documente utile pot fi
descărcate de pe site-ul www.gradinescu.ro.
Cine poate să aplice și care sunt criteriile?
Sunt invitate să aplice la etapa a doua a programului
„Creștem Grădinescu” unități de învățământ școlar și universitar, inclusiv
asociații și ligi studențești, ONG-uri neafiliate politic, respectiv echipe
formate din trei persoane sau mai multe, constituite ca grupuri de inițiativă
civică având un istoric de activități, colaborare și capacitate
organizațională, care vor opera sub entitatea juridică Institutul de Cercetare
în Permacultură.
Fermele urbane nou-înființate din cadrul programului vor
face parte din rețeaua Grădinescu. Beneficiarii programului vor avea parte de
consultanță și sprijin constant în implementarea și dezvoltarea proiectului pe
întreaga sa perioadă de desfășurare pe tematici precum: strategia de producție,
tehnologia de cultură, distribuție, educație, cercetare, implicarea
comunității.
Selecția proiectelor va fi realizată de o comisie de
experți, pe baza unor criterii transparente, precum suprafața utilă,
potențialul de dezvoltare pe termen lung, experiența în producția de
legume, integrarea tehnicilor de regenerare a solului și principiilor de
economie circulară aplicate în contextul producției de hrană, integrarea
comunității locale.
Noutatea celei de-a doua ediții „Creștem Grădinescu”
Inedit față de prima etapă este că fermele pot fi
localizate și în proximitatea unui centru urban, respectiv într-o localitate
din zona periurbană care este accesibilă prin mijloace de transport
preorășenești/regionale, este în curs de urbanizare și în care o parte
considerabilă a populației lucrează și face naveta spre centrul urban.
Terenul pe care vor fi amplasate fermele urbane va avea o
suprafața cultivată de minim 1.000 mp, cu expunere solară adecvată pentru
culturile planificate, acces la rețelele și/sau surse stabile de apă și
energie electrică, poziționare accesibilă unui număr cât mai mare de
beneficiari etc.
Despre agricultura urbană
Agricultura urbană poate fi
definită pe scurt astfel: „creșterea plantelor și animalelor în interiorul și
în jurul orașelor”. Cele mai marcante caracteristici ale agriculturii urbane,
care o disting de agricultura rurală, sunt integrarea în sistemul economic și
ecologic urban și interacțiunea strânsă cu ecosistemul urban. Astfel de
legături includ integrarea rezidenților urbani sau a studenților ca lucrători
sau voluntari, utilizarea resurselor urbane tipice (cum ar fi deșeurile
organice pentru realizarea de compost, colectarea apei de ploaie pentru
irigații etc.), implicarea directă a consumatorilor urbani, impactul direct
asupra ecologiei urbane, dezvoltarea sistemului alimentar urban, care
concurează pentru terenuri cu alte funcții urbane, fiind influențat de
politicile și planurile urbane.
Spre deosebire de grădinăritul urban comunitar, care urmărește mai ales obiective
sociale și ecologice, agricultura urbană și periurbană are potențialul de a
produce hrană la scară mare pentru consum local, cu un model de afaceri care
urmărește în special producția de legume de nișă, cu cicluri de producție
scurte și valoare ridicată.
În cadrul primului
apel al programului Creștem Grădinescu, deschis în martie 2019, au
fost finanțate și implementate 10
grădini urbane comunitare: 2 în București, 2 în Timișoara și câte una în
Bacău, Bistrița, Baia-Mare, Pecica-Arad, Ploiești și Câmpia Turzii. Suma totală
alocată pentru acest apel a fost de 100.000
EUR, câte 10.000 EUR pentru fiecare grădină.
Sursa: Kaufland Romania
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu