Promovări Online

mediaTRUST prezintă vizibilitatea în media a tuturor Federațiilor Sportive din România, de la 1 - 30 aprilie 2023.

Mediatizarea Federației Române de Fotbal a scăzut cu 40% în luna aprilie față de luna martie.

În luna aprilie, s-a înregistrat o scădere în mediatizarea sporturilor în mass-media din România. În ciuda faptului că fotbalul a continuat să domine peisajul mediatic, FRF a fost menționată într-un număr mult mai mic de materiale jurnalistice, cu 6.612 de articole în aprilie, comparativ cu peste 11.000 în martie. Un moment important în mediatizarea FRF a fost reprezentat de Adunarea Generală a Federației Române de Fotbal, care a avut loc pe 26 aprilie și a generat peste 640 de articole în presă. Președintele Răzvan Burleanu a anunțat un buget record pentru FRF, cu estimări de venituri de peste 31 de milioane de euro pentru anul curent. Alte subiecte de interes mediatizate au fost despărțirea de antrenorii Alexandru Pelici și Daniel Mogoșanu, care au pregătit echipele naționale de juniori sub 19 ani, respectiv sub 18 ani. Contractele celor doi tehnicieni au expirat la sfârșitul lunii aprilie, aceștia solicitând să nu li se prelungească angajamentele. De asemenea, au fost acoperite declarațiile lui Gigi Becali despre corupția din fotbal.

În ceea ce privește mediatizarea Federației Române de Handbal, aceasta a urcat pe poziția a doua în luna aprilie, fiind menționată în 471 de materiale jurnalistice. Majoritatea articolelor s-au concentrat pe naționala de handbal a României, care a obținut o victorie semnificativă împotriva Portugaliei, cu scorul de 35-20, într-un meci important pentru calificarea la Campionatul Mondial de handbal, ce va avea loc în Danemarca, Norvegia și Suedia în perioada 29 noiembrie - 17 decembrie.

Natația a revenit în topul celor mai mediatizate sporturi, ocupând poziția a treia, cu 426 de materiale în presă, față de locul 11 ocupat în luna martie. Această creștere a mediatizării vine în urma inaugurării bazinului olimpic ultramodern de la Pitești, un proiect care a implicat o investiție de 1,7 milioane de euro și care a fost finalizat înainte de termenul stabilit inițial. De asemenea, performanțele lui David Popovici la Campionatele Naționale de înot, unde a obținut titlurile naționale la probele de 50 m liber și 100 m spate, au contribuit la creșterea interesului media pentru natație.

Gimnastica menține poziția a patra în topul mediatizării, cu un vârf al vizibilității pe 27 aprilie, când conducerea Federației Române de Gimnastică și-a prezentat demisia în bloc, în urma unei ședințe tensionate. Pe locul cinci în clasamentul mediatizării sporturilor se află Federația Română de Baschet, menționată în 285 de materiale, urmată de Tenis, cu 256 de materiale.

Canotajul a urcat de pe poziția a 13-a direct pe locul 7, fiind menționat în 203 de materiale în luna aprilie. Totodată, Federația Română de Lupte a înregistrat o creștere de două poziții, ajungând la 194 de materiale, față de cele 164 înregistrate în luna anterioară. Un moment de înaltă vizibilitate pentru această federație a fost înregistrat pe 21 aprilie, când Alexandra Anghel a obținut medalia de aur la Campionatele Europene de Lupte de la Zagreb. Federația Română de Automobilism Sportiv se situează pe poziția a noua în clasament, cu 189 de materiale, iar Federația Română de Rugby își menține poziția în top 10, fiind menționată în 172 de materiale în luna aprilie.

Federația Română de Tenis de masă s-a remarcat în clasamentul lunii aprilie printr-o ascensiune semnificativă, înregistrând o creștere de 7 poziții și ajungând pe locul 11. Performanța a fost evidențiată de cele 142 de mențiuni în media. De asemenea, Federația Română de Haltere a surprins prin progresul înregistrat în clasament, depășind pozițiile inferioare ocupate în luna martie și stabilindu-se pe locul 12, cu nu mai puțin de 142 de apariții în presă. Culturismul și Fitness-ul ocupă poziția 13 în top, cu 140 de materiale monitorizate, în timp ce Șahul a coborât de pe locul 7 pe poziția 14, fiind menționat în 128 de articole. Într-o evoluție similară, Federația Română de Hochei pe gheață a reușit să urce rapid în clasament, trecând de pe pozițiile de coadă până pe locul 15 în luna aprilie. Federația Română de Ciclism s-a situat pe locul 16, fiind menționată în 119 materiale, în timp ce Federația Română de Volei ocupă poziția 17, cu 110 mențiuni în presă. Federația Română de Box și Federația Română de Atletism împart locul 18 în clasament, ambele fiind citate în 103 materiale. Poziția 20 este ocupată de Federația Română de Scrimă, înregistrând 96 de mențiuni în luna aprilie.

Mediatizarea celorlalte Federații sportive din România în luna aprilie.

Federația Română de Oină se evidențiază prin prezența sa în 83 de materiale jurnalistice, la fel ca și Federația Română de Karate și Federația Română de Judo. De asemenea, Federația Română de Gimnastică Ritmică a fost menționată în 57 de materiale, în timp ce Federația Română de Polo a avut referințe în 54 de materiale. La un pas de ele se află și Federația Română de Orientare, cu 42 de mențiuni. O creștere semnificativă a fost înregistrată de Federația Română de Motociclism, care a fost citată în 40 de materiale, comparativ cu cele 26 din luna martie. În același timp, Federația Română de Tir cu Arcul își menține poziția în clasament, fiind menționată în 37 de articole, iar Federația Română de Dans Sportiv în 35 de materiale. Comitetul Național Paralimpic și Federația Română de Scrabble se situează la egalitate, cu un număr de 34 de mențiuni în mass-media în perioada monitorizată de mediaTRUST.

În timpul perioadei monitorizate, următoarele federații sportive din România au înregistrat un număr de mențiuni în mass-media cuprins între 28 și 10, plasându-se în partea de jos a clasamentului: Federația Română de Taekwon-do ITF și Federația Română de Tir Sportiv au fost menționate în fiecare în 28 de articole. Urmează Federația Română de Kaiac Canoe și Federația Română de Karting, cu câte 22 de materiale în care au fost menționate. Alte federații enumerate în ordine descrescătoare sunt Federația Română de Darts (21 mențiuni), Federația Română de Squash (19), Federația Română de Arte Marțiale (18 mențiuni), Federația Ecvestră Română (18), Federația Română de Yachting (17), Federația Română de Arte Marțiale de Contact (16), Federația Română de Bowling (16), Federația Română de Triatlon (15), Federația Română de Alpinism și Escaladă și Federația Română de Hochei pe Iarbă (ambele cu 14 mențiuni), Federația Română de Pangration Athlima și Federația Română de Sambo (ambele cu 13 mențiuni). Federația Română de Schi Biatlon (12) se situează la egalitate cu Federația Română de Bob și Sanie, iar Baseball-ul și Softball-ul a avut 11 materiale în care a fost menționat. Federația Română de Snooker și Federația Aeronautică Română, Federația Română de Patinaj, Federația de Minifotbal din România, Backgammon-ul și Wushu Kungfu au înregistrat fiecare 10 mențiuni în mass-media.

Pe ultimele locuri în clasament, cu mai puțin de 10 mențiuni în mass-media în cursul lunii aprilie, se află următoarele federații sportive din România, în ordinea numărului de materiale jurnalistice în care au fost menționate: Federația Română de Powerlifting (9 mențiuni), Federația Română de Popice (9), Federația Română de Badminton (7), Modelism (5), Vovinam Viet-Vo-Dao (4), Cricket (2), Taewkwondo WT (2), Pescuit Sportiv (1) și Chanbara (1).

Federațiile de Radioamatorism, Bridge, Golf, Aikido și Fotbal Tenis CAJ nu au înregistrat mențiuni în mass-media în cursul lunii aprilie.

Metodologie

Analiza include toate materialele din presa tipărită, posturile de radio și TV monitorizate de mediaTRUST precum și site-urile, paginile oficiale facebook, twitter, instagram, youtube, bloguri, podcast-uri si comentarii rețele socializare. Pentru mai multe detalii privind monitorizarea presei scrise, radio, TV, online și social media consultați www.mediatrust.ro.

Pentru măsurarea impactului (audienţei) materialelor incluse în studiu sunt folosite datele de audienţă furnizate de ARMA (pentru televiziuni), BRAT (pentru presa tiparită), ARA (pentru radio) şi metode proprietate mediaTRUST în cazul mediului online (inclusiv Social Media).

Despre mediaTRUST

Înființată în 1999 cu capital românesc, în prezent parte a Institute of Media Monitoring (IMM) din Polonia, mediaTRUST România, este compania de monitorizare media cu capital privat cu cea mai îndelungată experiență pe piață si cel mai vast portofoliu de clienți. De serviciile mediaTRUST beneficiază cele mai importante instituţii naţionale (Administraţia Prezidenţială, Guvernul României) şi europene (Comisia Europeană), companii autohtone şi internaţionale. Din 2004 suntem membri ai organizaţiei internaţionale de elită FIBEP (Federation Internationale des Bureaux d'Extraits de Presse), iar în 2014 am devenit membri BRAT (Biroului Român de Audit Transmedia) şi ARMA (Asociaţiei Române pentru Măsurarea Audienţelor).

Sursa: Gabriela Stănescu, PR Manager mediaTRUST

Optimizarea SEO, in anul 2023, este o tehnica de promovare digitala deja devenita un ''must-have'' pentru afacerile care tintesc cat mai sus in ceea ce priveste vizibilitatea lor in Google – cel mai popular si utilizat motor de cautare in randul internautilor, din mai toate colturile lumii.

Astfel, indiferent de anvergura business-ului, fie ca vorbim de afaceri cu adresabilitate locala/regionala ori cu acoperire la nivelul intregii tari sau chiar si in afara granitelor acesteia, tehnica de optimizare SEO reprezinta baza comertului electronic pentru o varietate de branduri.

Totodata, Search Engine Optimization (optimizarea site-urilor pentru motoarele de cautare, astfel incat acestea sa ocupe pozitii de top in cadrul paginilor cu rezultate returnate) nu se aplica numai in cazul magazinelor online. SEO poate sustine si brand awareness-ul asociat site-urilor de prezentare sau poate fi implementat in mod strategic si in situatii de personal branding/reputation management.

Vorbim, asadar, de o versatilitate notabila a acestei tehnici moderne de promovare a bunurilor, serviciilor si imaginii de marca in mediul virtual al Internetului. Totusi, aceasta valenta nu presupune in mod implicit faptul ca optimizarea SEO, sub aspect general, poate fi atribuita oricarui tip de site (business) in acelasi mod, dupa o asa-zisa reteta universal valabila.

Dimpotriva, pentru rezultate garantate/relevante, in functie de specificul si anvergura afacerii digitalizate in cauza, site-ul aferent acesteia va necesita o strategie de optimizare SEO personalizata. Cu alte cuvinte, prin raportare la nevoile si posibilitatile clientului (contractor), o agentie de top care activeaza in acest domeniu va ajusta procesul optimizarii. Dupa caz, acesta poate fi restrans sau extins in ceea ce priveste actiunile intreprinse, abordarea de marketing si volumul de lucru alocat. 

In primul rand, pentru personalizarea pachetului de servicii SEO, agentia colaboratoare va efectua o analiza a pietei si a competitiei pe segmentul relevant brandului respectiv. Ulterior, se va tine cont si de bugetul ideal vs. bugetul de care dispune clientul, iar astfel se vor gasi solutii viabile, de comun acord. 

In principiu, procesul de optimizare SEO, care se desfasoara pe termen lung si genereaza rezultate in timp, treptat, dar sigur (in mod organic), cuprinde:

- auditul site-ului;

- research-ul de cuvinte cheie si expresii de cautare relevante;

- crearea/actualizarea arhitecturii de link-uri a site-ului (magazin online ori site de prezentare);

- optimizarea tehnica, necesara in cele mai multe dintre cazuri (fiecare site in parte poate prezenta diferite probleme, erori);

- crearea de continut on-page si off-page (backlink-uri) care sa fie unic, original;

- monitorizarea permanenta a traficului si a competitiei etc.

In cazul in care business-ul ce apeleaza la SEO se afla la inceput de drum in cadrul antreprenoriatului digitalizat, personalizarea optimizarii poate consta si in servicii extra (integrate), precum crearea site-ului de la zero. Intr-o astfel de situatie, se va apela la un web designer ce va fi implicat in procesul SEO pentru a crea un site care sa fie user-friendly.

De asemenea, pe langa personalizarea site-ului in sine si a continutului scris asociat (texte de prezentare specifice, identificare tone of voice si stabilire volum de comunicate de presa/advertoriale), un proces de optimizare personalizata se poate traduce si prin Local SEO pentru afacerile care targeteaza servicii strict de ordin local: intr-un anumit oras (salon de infrumusetare, clinica medicala s.a.m.d.). Optimizarea locala va fi benefica pentru rezultate… cat mai precise.

Sursa: comunicatedepresa.ro

Ultimii aproape trei ani au determinat, în industria de transport, schimbări și provocări majore, plecând de la startul pandemiei de Coronavirus, până la declanșarea conflictului din Ucraina și contextul inflaționist actual. Toate acestea au adus cu sine o nevoie tot mai mare a clienților de servicii de transport de a-și optimiza costurile.

Potrivit Gebrüder Weiss România, unul dintre principalii jucători ai pieței locale de transport și logistică, țările europene, dar nu numai acestea, sunt martore la o creștere a prețurilor, determinată nu doar de factorii amintiți mai sus. Ponderea costurilor cu combustibilul în cheltuielile totale pentru transportul bunurilor este semnificativă, ceea ce explică sensibilitatea la modificările prețului din ultimele luni. În plus, criza energetică din lanțurile globale de aprovizionare duce la lipsa unor bunuri, cum ar fi aditivii AdBlue, folosiți de camioanele cu motoare Euro 4 și mai mari.

Legislația schimbătoare și tot mai severă a generat o serie de provocări în principal pe segmentul de distribuție capilară (last mile), cum sunt găsirea echilibrului între alinierea la reglementări și costuri (ex. licențierea autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată cuprinsă între 2,5 tone și 3,5 tone, proiectul de lege e-transport).

În acest context, companiile din transport și logistică au fost nevoite să ofere clienților soluții pentru a optimiza costurile și pentru a pondera impactul major al acestor schimbări. Astfel, conform Gebrüder Weiss România, realizarea unei planificări cât mai realiste și predictibilitatea volumelor este un aspect care ajută clienții în a avea o mai bună imagine asupra costurilor de transport. În egală măsură, în zonele cu densitate redusă în ceea ce privește volumul de marfa transportat, pentru optimizarea costurilor se poate opta împreună cu clientul pentru o scădere a frecvenței de livrare prin cumularea comenzilor la un număr mai mic de transporturi. De asemenea, livrarea în afara orelor de vârf din trafic poate fi un aspect important ce determină eficientizarea rutelor.

„Cum gestionarea transporturilor poate deveni una dintre cele mai mari consumatoare de resurse: timp, bani și personal, externalizarea acestui serviciu către o companie specializată este un pas firesc pentru o bună dezvoltare a core business-ului”, a declarat Alina Oprișa, Inland Transport Manager la Gebrüder Weiss România.

Potrivit afirmațiilor sale, investițiile pe care o companie dedicată de logistică le face în hub-uri de depozitare, tehnologie, procese și personal îi permit să eficientizeze operațiunile și să optimizeze costurile la un nivel pe care o afacere individuală nu-l poate atinge ușor.

Astfel, una dintre soluțiile eficiente, care optimizează simultan costurile și rapiditatea livrărilor, este ca mărfurile să fie gestionate centralizat, într-un hub logistic care controlează nu doar transportul, ci și sortarea, expediția și distribuția. Esențială este și poziționarea hub-ului lângă zone metropolitane sau urbane importante, cu acces la căi de comunicație importante (noduri feroviare, autostrăzi, aeroporturi și porturi mari).

„Pe piața locală, unde transportul rutier este problematic prin lipsa autostrăzilor, iar cel feroviar prin infrastructura învechită, este important să existe multiple zone de livrare deservite de hub-uri logistice. În contextul creșterii accelerate a comerțului online în ultimii ani, apropierea de marile centre urbane înseamnă reducerea timpilor de livrare. Abordarea Gebrüder Weiss include, astfel, o politică susținută de extindere a hub-urilor logistice locale. Compania deține în acest moment patru hub-uri în zona Transilvania-Banat - Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca și Arad (acces rutier rapid către Europa de Vest), București-Ilfov (nod aerian, feroviar și rutier), Constanța (principalul port al țării), Craiova (deservind zona de sud) și Bacău (acoperind zona de est). În plus, în Bolintin-Deal, pe lângă sediul central, există și un terminal dedicat serviciului Home Delivery, de unde sunt gestionate operațiunile de cross-docking la nivel național”, susține Alina Oprișa.

Un alt aspect important de luat în calcul pentru scăderea costurilor este optimizarea încărcării mărfurilor în camion. Eficiența planificării este cea care asigură livrarea mărfurilor la costuri optime - încărcarea rațională a vehiculelor, minimizarea rulărilor în gol și timpilor de nefuncționare, reducerea consumului excesiv de combustibil.

„La începutul anului am implementat în România un nou sistem de management al transportului. Acesta este utilizat în departamentul de planificare a curselor și face parte din strategia de digitalizare a companiei pe plan global. Noul sistem are o interfață prietenoasă și intuitivă, oferă o imagine de ansamblu asupra activității din ziua respectivă și permite o mai bună planificare și vizibilitate asupra mărfurilor. Rutele sunt astfel optimizate automat, ceea ce se traduce prin reducerea timpilor de planificare, a km parcurși și a consumului de combustibil și emisiilor de CO2”, menționează Alina Oprișa.

De asemenea, utilizarea mașinilor double-deck este un aspect care ajută la o mai bună calibrare a bugetului de transport al clientului. Acestea au avantajul unei capacități de transport cu 30-40% mai mari, deși durata de încărcare este peste cea a unui camion normal. Cu toate acestea, costul pe unitatea de transport scade semnificativ raportat la livrarea acelorași volume cu camioane single deck. În plus, emisiile de CO2 sunt reduse considerabil. Mașinile double-deck sunt funcționale în rețeaua Gebrüder Weiss și și-au arătat utilitatea în consolidarea mărfurilor și transportarea lor către hub-urile livratoare.

„Cu siguranță, în cazul companiei noastre, oferirea de soluții rapide și, de multe ori, inovatoare clienților noștri va avea un impact pozitiv în costurile pe care aceștia le vor aloca transportului și depozitării”, a încheiat Alina Oprișa.

Sursa: Simona Grindeanu, Managing Partner raspberry communication

Puțini dintre noi știu că o băutură energizantă de calitate conține aproape 90% apă, restul reprezentând zahăr granulat, cofeină (32 mg de cofeină / 100 ml de produs), taurină (400 mg / 100 ml) și vitaminele din complexul B (B3 – niacină, B5 –acid pantotenic, B6 – piridoxină, B2 – riboflavină și B12 – cobalamină), la care se adaugă doi aminoacizi esențiali pentru menținerea tonusului (carnitină și L-arginină), acid citric, aromă de caramel și regulator de aciditate, fără adaos de conservanți.

Și mai puțini știu că totalul de cofeină conținut de o băutură energizantă este același dintr-o cafea espresso sau din două cești de ceai negru sau verde.

„Una dintre percepțiile greșite care stau la baza faptului că băuturile energizante sunt controversate este conținutul de cofeină al acestora. Cred că trebuie să fim conștienți că și în cazul băuturilor energizante, ca și în cazul celor mai multe alimente pe care le consumăm, nu cofeina este cea care ne face rău, ci consumul exagerat. Un adult sănătos poate consuma în siguranță 400 mg de cofeină pe zi, echivalentul a cinci băuturi energizante la 250 ml¹”, a declarat Șerban Damian, doctor specializat în nutriție sportivă.

Un alt ingredient din băuturile energizante despre care se vorbește mult, însă fără o informare corectă de cele mai mule ori, este taurina.

„Taurina este un acid organic prezent în secreția biliară, care împreună cu acid colic formează acidul taurocolic, acesta fiind produs de organismul uman mai ales în mușchi, creier, inimă și sânge. O persoană cu o greutate de 70 kg are în mod normal aproximativ 70 de grame (70.000 mg) de taurină distribuită în întregul corp, adică de 70 de ori mai multă decât se găsește într-o băutură energizantă (1.000 mg de taurină / 250 ml de produs)”, a declarat Șerban Damian, doctor specializat în nutriție sportivă.

Relația dintre cofeină și taurină și efectele interacțiunii dintre acestea

Cofeina exercită efecte stimulatoare asupra sistemului nervos central și, deși taurina acționează în general ca un neuromodulator inhibitor, posibilitatea existenței unor efecte stimulatoare ale cofeinei și taurinei asupra acestuia nu a fost exclusă de oamenii de știință.

În 2013 a fost realizat un test în două etape, pe 19 subiecți sănătoși, care au primit inițial o singură doză de băutură sportivă controlată, fără cofeină sau taurină (1.000 ml), o băutura sportivă cu taurină (4.000 mg), o băutura sportivă cu cofeină (320 mg) și o băutură energizantă (4.000 mg de taurină, 320 mg de cafeină și 240 mg de acid glucuronic, un derivat din glucoză), în patru ocazii separate. A doua etapă de testare a fost efectuată pe aceiași subiecți, de data aceasta cu o doză unică, de 750 ml, din aceleași băuturi.

În urma rezultatelor raportate pentru ambele testări, s-a observat o creștere semnificativă a presiunii sistolice (arteriale) în urma consumului băuturii sportive cu cofeină pentru ambele teste, mai mică în cazul băuturii sportive de origine controlată și a celei cu taurină, în timp ce în cazul băuturii energizante nu au existat diferențe semnificative între cele două testări.

Grupul de studiu a remarcat cu surprindere că băutura energizantă nu a contribuit la creșterea presiunii sângelui, ceea ce ar fi fost de așteptat având în vedere conținutul ei de cofeină.

Pe baza studierii efectele antagonice ale cofeinei și taurinei asupra sistemului cardiovascular, cercetătorii au ajuns la concluzia că, dacă există interacțiuni la nivel cardiovascular între cofeină și taurină, taurina ar putea reduce efectele cardiovasculare ale cofeinei².

Cu toate acestea, unii producători de băuturi energizante cred cu tărie că moderația și echilibrul sunt esențiale pentru păstrarea stării de bine și recomandă consumul a nu mai mult de o băutură energizantă pe zi.

Sursa: Simona Ene, Account Manager Image PR

¹ Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară / European Food Safety Authority, Scientific Opinion on the safety of caffeine, 2015 (https://www.efsa.europa.eu/sites/default/files/consultation/150115.pdf)

²Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară / European Food Safety Authority, Scientific Opinion on the safety of caffeine, 2015, pagina 39 (https://www.efsa.europa.eu/sites/default/files/consultation/150115.pdf)